Conectează-te 
Ştiri de acasă
După concediul bine meritat de sărbătorii, românii s-au întors la muncă. La foarte scurt timp după, şi puţin cam prea târziu după gusturile unora, a venit iarna şi totul s-a complicat din nou. Apoi au venit şi primele măsuri ale noului Guvern. Unele, încercate „pe şestache”, s-au lăsat cu proteste în toată ţară şi nu numai. Aveţi mai jos o scurtă relatare a celor mai importante evenimente de acasă.
Iarna pe uliţă
Ninsorile din ianuarie, deşi mai „blânde” ca în alţi ani, au paralizat România… din nou. Toate drumurile naţionale şi judeţene din mai multe zone ale ţării au fost complet închise, iar oraşele afectate de codurile galbene şi portocalii s-au cufundat în nămeţi.
În Capitală, noul primar a decis să suspende cursurile vreme de o săptămână, spre fericirea celor mici şi disperarea părinţilor care nu aveau cu cine să-i lase.
Mai multe companii le-au permis angajaţilor să lucreze de acasă până ce drumurile au fost dezăpezite şi s-a putut circula din nou.
Una caldă, una rece
La foarte scurt timp de la instalarea la Palatul Victoria, noul Guvern a trecut la treabă şi a aprobat o parte din măsurile promise de partidele care au câştigat alegerile. Au fost majorate cu 20% salariile din administraţia publică locală, au fost crescute cu 50% salariile bugetarilor care lucrează în domeniul culturii, punctul de pensie a fost majorat la 1.000 de lei, iar pensia minimă la 520 de lei, salariul minim a ajuns la 1.450 de lei brut, s-a eliminat impozitul pe venit pentru pensiile de sub 2.000 de lei şi au fost scoase 102 taxe parafiscale (printre care şi taxa radio-tv).
Pe de altă parte, Guvernul a decis să elimine plafonul de la plata CASS şi CAS, ceea ce înseamnă că persoanele cu venituri foarte mari vor plăti mai mult la contribuţii. Specialiştii au avertizat că măsura ar putea duce la un nou „exod al creierelor”, cum s-a întâmplat după aderarea României la UE când mulţi oameni foarte calificaţi au ales să plece în străinătate deoarece acolo erau mai bine plătiţi. Nici majorarea salariului minim nu este privită cu prea mare entuziasm de oamenii de afaceri care spun că diferite industrii riscă să devină necompetitive din cauza creşterii costului cu forţa de muncă.
Iar proteste
Peste 30.000 de oamenii au ieşit din nou în stradă, în Bucureşti, dar şi în alte oraşe din ţară şi de peste hotare, pentru a protesta împotriva a două proiecte de modificare a Codurilor Penale. Este vorba despre acordarea de amnistie pentru anumite fapte, precum şi de graţierea altora. Presa din România a relatat că aceste modificări ar „albi” cazierele unor politicieni, în vreme ce altora le-ar reduce pedepsele la care au fost condamnaţi.
Proteste au fost şi la Londra, în faţa Institutului Cultural Român.
Informaţia despre intenţiile Guvernului au apărut, pe surse, în presă. Se zvonea că executivul vrea să le aprobe în şedinţă, fără consultare. Pentru că are acest drept, preşedintele Klaus Iohannis a decis să prezideze acea şedinţă. Mesajul a fost foarte clar. Actele normative trebuie puse în dezbatere publică întâi astfel încât să fie analizate. Odată ce documentele au apărut pe site-ul Ministerului Justiţiei, opinia publică a înclinat împotriva adoptării acestora.
Scopul lor oficial, de a pune capăt supraaglomerării din închisori (pentru care riscăm să fim sancţionaţi de CEDO) nu a convins zecile de mii de oameni care au ieşit în stradă.
Buget
După ce liderul partidului aflat la guvernare a acuzat vechiul Guvern că ar fi lăsat o gaură de 10 miliarde de lei în vistieria statului, noul Executiv a publicat propunerea de buget pentru acest an. După câteva zile, a venit cu al doilea buget.
Economiştii nu au fost prea încântaţi. Ei spun că estimările sunt puţin cam optimiste, în special pe partea de venituri, ceea ce înseamnă că la sfârşitul anului, Guvernul ar putea avea o surpriză.
Pe scurt, marea teamă este să nu fie adoptate sau mărite taxe şi impozite pentru a acoperi lipsa de încasări.
O vizită cu peripeţii
Vizita şefului Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea şi a premierului Sorin Grindeanu în SUA a inflamat opinia publică şi automat, reţelele de socializare.
Prezenţi acolo pentru a participa la învestirea noului preşedinte al SUA, Donald Trump, prezenţa celor doi la o cină restrânsă la care accesul se făcea pe bază de donaţii a stârnit numeroase reacţii negative. Au existat discuţii despre motivul participării celor doi la eveniment, având în vedere că oficial, statele sunt reprezentate la aceste ceremonii de ambasadori. Un alt punct nevralgic a fost costul deplasării. Parlamentul a aprobat decontarea cheltuielilor, apoi PSD a precizat că îl va acoperi. Până la urmă nu s-a clarificat cine a plătit pentru pozele postate de şeful PSD pe Facebook.
Şi pentru că am vorbit doar de lucruri mai puţin plăcute până acum, hai să trecem în revistă şi câteva lucruri pozitive:
- Anul trecut, românii au cheltuit 5 milioane de euro zilnic pentru a cumpăra produse online – în total, 1,8 miliarde euro, cu 30% mai mult decât în 2015.
- E oficial şi demonstrat cu cifre: nu era mai bine pe vremea lui Ceaușescu. O companie de consultanţă a făcut o cercetare despre evoluția bunăstării din ultimii 25 de ani, pornind tocmai de la faptul că multă lume se plânge că înainte de Revoluţie ne mergea mai bine. Pe baza unor indicatori relevanţi, ei au ajuns la concluzia că, per ansamblu, statistic vorbind, ne bucurăm de o bunăstare mai mare decât în comunism.
- Numărul de angajaţi din România a crescut cu 156.000 de persoane în 2015, adică un plus de 3,4%.
- Operatorii aerieni şi-au publicat orarele şi, mai important, primele promoţii pentru 2017. Liniile low-cost au introdus foarte multe curse noi către destinaţii europene şi nu numai. Aruncaţi-vă o privire pe site-urile lor şi poate găsiţi o ofertă pentru cei de acasă. Vă puteţi întâlni într-un city-break, la jumătatea distanţei!
