Conectează-te 
Cea de-a doua jumătate a lunii mai a oferit publicului naţional şi internaţional posibilitatea de a asista la un dans captivant, în ritmuri de tango, în care cei doi parteneri, Uniunea Europenă şi Marea Britanie, încearcă să-şi impună propriul ritm.
Din nefericire, pe fondul loviturilor declarative, un nou atentat terorist care a avut loc în apropiere de Manchester Arena, după un concert al artistei americane Ariana Grande, ne-a amintit tuturor că există și alte probleme.
Este de aşteptat, ca urmare a acestei tragedii, că ţările membre ale Uniunii Europene să manifeste mai multă prudenţă în ceea ce priveşte tranşarea discuţiilor referitoare la Brexit. Dar, haideţi să observăm cum s-au desfăşurat discuţiile legate de ieşirea Regatului Unit din cadrul Uniunii Europene în aceste ultime două săptămâni.
Cine conduce acest tango: Uniunea Europeană sau Marea Britanie?
Cele 27 de state membre rămase în Uniune solicită, la unison, achitarea de către Regatul Unit a restanţelor financiare pe care le datorează din perioada în care acesta era parte cu drepturi depline. Plata acestei datorii condiţionează începerea discuţiilor despre ieşirea din UE, precum şi viitoarele discuţii asupra naturii relaţiei dintre cele două părţi.
Desigur, atunci când este vorba despre o sumă care poate ajunge la valoarea de 100 de miliarde de euro, zicala românească “frate, frate, dar brânza este pe bani”, pare mai valabilă, ca niciodată.
În sprijinul susţinerii acestei intenţii, UE este pregătită să solicite ajutorul Curţii Internaţionale de Justiţie; bineînţeles că, Marea Britanie, prin vocea ministrului desemnat pentru discuţiile referitoare la Brexit, David Davis, a declarat că nu ar recunoaşte o astfel de decizie, mai ales că odată ieşită din cadrul Uniunii Europene, Regatul Unit n-ar mai trebui să aplice deciziile acestui organism.
„Este un principiu britanic ca atunci când faci parte dintr-un club şi pleci, să îţi plăteşti datoriile”, Bert Koenders, ministru de Externe al Olandei
În altă ordine de idei, două aspecte foarte importante pentru derularea discuţiilor dintre cele două părţi au fost adoptate în această perioadă. Cea mai importantă dintre ele o reprezintă stabilirea ca reprezentant-şef, mandatat pentru discuţiile referitoare la Brexit, din partea Uniunii Europene, a lui Michel Barnier.
Cel de-al doilea aspect este reprezentat de stabilirea unei date la care aceste discuţii vor începe (este vorba de data de 19 iunie). Previziunile experţilor în materie indică o perioadă de aproximativ 2 ani, în care aceste discuţii vor putea ajunge la un rezultat palpabil şi pe placul ambelor părţi.
Ce se va întâmplă cu imigranţii care muncesc sau vor dori să muncească în Marea Britanie?
Regatul Unit, prin intermediul vocii premierului Theresa May, a declarat că se încearcă atingerea unui anumit număr de imigranţi care să muncească pe teritoriul Marii Britanii, iar această ţintă este una care a fost luată în discuţie încă de acum 7 ani (din anul 2010).
„Această ţintă privind imigraţia este una pe care o avem de mai mulţi ani, din 2010 (…) Oamenii susţin ţinta de imigraţie şi ceea ce susţin este punctul de vedere al poporului britanic”, Theresa May, prim-ministrul Marii Britanii
Punctul de vedere al României asupra acestei probleme rămâne acelaşi, acest lucru fiind întărit de luarea de poziţie a Anei Birchall, care este ministrul delegat pentru afacerile europene şi care a declarat că România este mai înainte de toate interesată de soarta cetăţenilor săi care trăiesc şi muncesc în Regatul Unit.
„România acordă o atenţie deosebită problematicii referitoare la drepturile sociale, drepturile de pensie, având obiectivul de a se asigura că cetăţenii europeni, inclusiv români, care beneficiază de aceste drepturi la momentul ieşirii Marii Britanii din UE, chiar şi pentru cei care nu au ajuns la vârsta de pensionare, vor continua să aibă acces la aceste beneficii şi după retragerea UK”, comunicat MAE
Decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană riscă să aibă efecte negative pe piaţa de muncă, mai ales că imigirantii ocupă o pondere destul de importantă în majoritatea segmentelor economiei britanice. În plus, dacă s-ar urma curentul care este orientat către limitarea numărului de imigranţi, atunci Regatul Unit ar avea de suferit în ceea ce priveşte raporturile sale economice cu statele membre ale Uniunii Europene. Chiar dacă Germania este statul care susţine o abordare radicală în acest sens, în cazul în care afirmaţiile Theresei May vor fi puse în practică, Michel Barnier, negociatorul-şef UE îndeamnă la calm şi la identificarea celor mai avantajoase soluţii pentru ambele părţi.
“Consiliul European va lucra alături de britanici, într-un mod calm, pentru a ajunge la un numitor comun”, Michel Barnier, negociator-şef UE
Rămâne de văzut cum se va desfăşura în continuare acest tango, în care fiecare dintre părţi încearcă să-şi impună ritmul şi să dicteze direcţia care trebuie urmată.
Cu siguranţă că, după alegerile anticipate care vor avea loc în data de 8 iunie în Marea Britanie, următorul pas important îl reprezintă începerea discuţiilor dintre UE şi Marea Britanie, iar în acest fel vom află care va fi direcţia pe care se va merge în viitor în ceea ce-i priveşte pe cetăţenii europeni care trăiesc şi muncesc în Regatul Unit.
